Cartea lui Ion Gavrilă Ogoranu este un adevărat memorial al eroismului și demnității acestui neam. O epopee pe care copiii ar trebui să o învețe în școală și care nu ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui român, indiferent că trăiește în țară sau în afara granițelor ei.
Gavrilă a considerat supraviețuirea sa un dar dumnezeiaesc al cărui scop a fost mărturisirea, după eliberarea de comunism, a acestei pagini de istorie plină de durere și suferință, pentru a fi cunoscută de tinerii de azi.
A5, 150 pag. Studiu istoric însoi de documente referitoare la operațiunile secrete ale CIA de instruire și parașutare în România comunistă a unor tineri români...
În povestea vieții lui Mircea Săileanu se regăsesc, ca într-o oglindă, poveștile de viață a mii și mii de români care și-au pierdut tinerețea și camarazii prin stepele frontului de Est, ...
În 1951, la Paris, vedea lumina tiparului lucrarea lui Horia Sima, "La destinee du nationalisme". Apariţia editorială avea loc la scurt timp după terminarea celui de-al doilea război mondial, deci într-un context politic internaţional caracterizat printr-o culpabilizare aproape generalizată a Naţionalismului european, considerat principalul vinovat de toate relele războiului. În această atmosferă atât de nefavorabilă, liderul Mişcării Legionare, absolvit - ca şi organizaţia sa - de orice vină în cadrul Comisiei de anchetă preliminară a Tribunalului de la Nurnberg, reglementa aşadar, prin acest eseu, poziţia Naţionalismului în noul context european şi universal.
Este un adevărat jurnal al acțiunii din 1993 a foștilor deținuți politici, de expunere în ruinele Direcției a V-a Securității a cărților interzise de comunism și ascunse de ei timp de jumătate de secol
Memoriile a doi combatanți într-una din primele grupări de rezistență anticomunistă de după invadarea țării de armatele sovietice, în perioada 1944-46.
În cazul studiului de faţă, Constantin Iulian nu are doar statutul de cercetător. El are și calitatea de fost deţinut politic, fiind unul din numeroşii studenţi supuşi între 1949 şi 1951 celor mai abjecte metode de tortură fizică şi psihică în cadrul experimentului secret de la Piteşti, calificat de Alexandr Soljeniţîn drept „cea mai mare barbarie a lumii moderne”.
Restituirea acestui album cuprinzând fotografii din taberele și șantierele de muncă voluntară ale Mișcării Legionare, inițiat în 1936 de Mihail Polihroniade, este un demers aparținând cercetătorului sibian Sorin Olariu și beneficiază de o precuvântare semnată de Nicolae Roșca încă de pe vremea când acesta se mai afla printre noi.