Menirea Naționalismului

„Menirea Naționalismului”

este o carte incitantă prin vitalitatea textului şi forţa argumentaţiilor, dar din paginile ei răzbate mai ales o actualitate debordantă, mai ales în contextul de azi, când Europa unită cu acute crize şi torsiuni la diferite niveluri…

În 1951, la Paris, vedea lumina tiparului lucrarea lui Horia Sima, „La destinee du nationalisme”. Apariţia editorială avea loc la scurt timp după terminarea celui de-al doilea război mondial, deci într-un context politic internaţional caracterizat printr-o culpabilizare aproape generalizată a Naţionalismului european, considerat principalul vinovat de toate relele războiului.

În această atmosferă atât de nefavorabilă, liderul Mişcării Legionare, absolvit – ca şi organizaţia sa – de orice vină în cadrul Comisiei de anchetă preliminară a Tribunalului de la Nurnberg, reglementa aşadar, prin acest eseu, poziţia Naţionalismului în noul context european şi universal.
Trei lucruri fac dintru început inedită această lucrare.

Mai întâi, poziţia detaşată, echidistantă de pe care Horia Sima analizează, cu o obiectivitate rar întâlnită la oamenii politici, evoluţia naţionalismelor europene în perioada interbelică şi în timpul războiului, greşelile comise de acestea, precum şi meritele lor, încheind în mod constructiv cu concluzii şi propunearea de perspective pentru viitorul Europei unite care atunci se afla în durerile facerii.

Apoi, curajul însoţit de un aplomb caracteristic oamenilor stăpâni pe ideile şi principiile lor, cu care Comandantul Gărzii de Fier editează această lucrare, într-o atmosferă precum cea descrisă mai sus, conştient de oprobiul şi valul de incriminări la acre se expunea din partea cercurilor politice de stânga (şi nu numai), deosebit de influente în Europa acelui moment.

Şi, în fine, francheţea cu care, conştient că, prin enunţurile acestei lucrări, îşi va atrage resentimente şi din tabăra naţionaliştilor, a celor care, frustraţi de deznodământul din 1945 şi incapabili să-şi asume cu responsabilitate greşelile comise de principalele forţe naţionaliste în perioada celui de-al doilea război mondial, dar şi înaintea acestuia, persistau într-o cantonare rigidă în formule şi abordări care nu mai corespundeau noilor condiţii social-politice, realităţilor şi mentalităţilor de după război. Cu delicateţe, dar ferm totodată, Horia Sima demontează vechile marote şi clişee ce funcţionau ca nişte veritabile anchiloze ideologice şi blocau orice posibilă reconsiderare de poziţii care ar fi putut duce la ieşirea din conul de umbră în care deznodământul războiului îi împinsese pe naţionalişti. Aşa bunăoară, liderul legionar clarifică problema democraţiei, demonstrînd că aceasta nu este o ideologie, ci o tehnică de guvernare, un cadru neutral care se poate armoniza cu conţinuturi ideologice din cele mai diverse.

În acele momente de cumpănă pentru soarta Lumii libere, când diviziile sovietice de pe Oder amneinţau existenţa Civilizaţiei europene, liderul Mişcării Legionare identifică vulnerabilităţile vechii societăţi occidentale. Horia Sima recomandă Naţionalismul ca pe un potenţial aliat firesc al Democraţiei în acţiunea amplă a organizării unui front de respingere a atacurilor comuniste. El denunţă un amplu război nevăzut, prin care agenţii Kremlinului subminau zilnic structura morală şi biologică a unei societăţi occidentale şi aşa lipsite de vitalitatea biologică şi robusteţea spirituală necesare pentru a face faţă unei eventuale invazii militare sovietice. Educaţia burgheză, tributară mentalităţii de sustragere din faţa vicisitudinilor Istoriei şi conservării propriei persoane şi a avutului personal, incapabilă deci a opune o rezistenţă viabilă unei forţe de agresivitatea celei comuniste, Horia Sima o vede suplinită de detaşamentele naţionaliştilor, hrăniţi dintr-un ideal suprem, acela al dăinuirii Neamului, şi întăriţi de educaţia mai severă a unui Creştinism aprofundat.

Că această carte va fi stârnit interesul marilor cancelarii occidentale ale vremii ne îndreptăţeşte să credem însăşi transpunerea în fapte a conceptului alianţei dintre Democraţie şi Naţionalism: la data apariţiei cărţii, între serviciile secrete militare franceze şi americane şi respectiv Mişcarea Legionară, exista deja, cu acordul preşedinţilor Truman şi Auriol, o colaborare concretizată prin instruirea unor tineri voluntari legionari în baze militare americane de pe teritoriul francez, şi paraşutarea lor ulterior în România ocupată de avioane de luptă SUA.

„Menirea naţionalismului” este o carte incitantă prin vitalitatea textului şi forţa argumentaţiilor, dar din paginile ei răzbate mai ales o actualitate debordantă, mai ales în contextul de azi, când Europa unită cu acute crize şi torsiuni la diferite niveluri, fiind totodată ameninţată de provocări cu nimic mai prejos decât cele de la mijlocul secolului trecut.

Format A5, 169 pag., copertă color, broşată.